Aţi auzit de ea, dar probabil puţini ştiţi cine a fost cu adevărat. Coana Miţa, Miţa Mihăescu, era o femeie frumoasă, nu prea înaltă (cam un metru şaizeci), cu părul blond tuns scurt şi cu ochii verzi-albaştri. Se spune că a fost curtată de bărbaţi celebri: Nicolae Grigorescu (trecut de 50 de ani), Octavian Goga sau chiar de regele Ferdinand (acesta i-ar fi dăruit casa de lângă Piaţa Amzei, casă cu două corpuri, care continuă să-i poarte numele). Unii zic că însuşi regele Manuel al Portugaliei ar fi cerut-o în căsătorie, dar că a fost refuzat, Miţa rămânând fidelă iubirii pentru doctorul Nicolae Minovici, părintele societăţii „Salvarea“. S-a căsătorit cu un general Dumitrescu, pe care, pe la mijlocul anilor ’40, îl trimitea la cerşit numai ca să poată cina apoi la Athenee Palace şi să-şi vopsească părul la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei.Faima şi-a câştigat-o în 1898, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se pare că era amorezat de ea, dar ea nu-i împărtăşea sentimentul. Ziaristul respins s-a răzbunat, botezând-o „Miţa Biciclista“ şi inaugurând, astfel, o fertilă tradiţie de poezioare deocheate. Cunoscută ca fiind prima femeie din România care a mers pe bicicletă, Miţa Biciclista a fost o pionieră într-ale pedalatului.
Între cele două veacuri, bicicleta era încă o raritate. Aveau încă plăcuţe de înmatriculare, iar femeile nu prea se înghesuiau să le încerce, căci, inevitabil, rochia nu prea înlesnea pedalatul. Cele mai multe biciclete veneau din Germania, după cum ne informează Eugen Şendrea, într-o Istorie pe placul tuturor, din 2006: mărcile Nauman, Brenabor, Mifa, Göricke. Între cele două războaie mondiale, piaţa este invadată de mărci franceze: La Francaise, Diamant, Automata, Peugeot, Alcyon. Prin anii ’60, apare bicicleta Carpaţi. Femeia pe bicicletă nu mai era o extravaganţă. (A.A.)
